Stai cu capul pe genunchii adunaţi la piept şi priveşti cum ploaia bate uşor pe acoperişul casei tale,aceiaşi stropi se adună şi pe geamul aburit de contrastul termic.O succesiune inedită e-n faţă ta.Soarele îşi ascunde razele puternice şi luminează subtil.Ochii ţi se aţintesc spre uşă,mână apăsa pe clanţă sub impulsul rapid al creierului.Stropii îţi udă părul închis şi se îmbină cu tine că într-un ritual prostesc şi antic.
Parcă se dizolvă în materia din care eşti constituit.Faţa îţi este udă,iar hanoracul gri închis păstrează în glugă umiditatea de afară.Frigul ,şi un prieten,te fac să te "retregi" într-un loc primitor şi călduţ.Cu mânile îngheţate comanzi un suc şi te aşezi,împreună cu EL la masă din spate,pe un scaun micuţ.Îţi aprinzi o ţigară şi porţi o conversaţie drăguţă după cum pot observa.
Modul cum râzi şi te dai uşor pe spate este fascinant,ochii,pe care îi observ în câmpul perceptiv atunci când întorc capul pentru a mai lua o gură de ceai,râd şi ei.
Probabil îţi spuneai că e imposibil să ai o conversaţie normală cu tipa de lângă uşă,face partea dintr-o anumită categorie.Fumul ce mă făcea să te simt,se foia printre umbrele,şi-mi inneca ochii obosiţi de o zi monotonă.
Am preferat să te las cu fumul şi umbrelele pline de frunze,împreună cu EA să fac o scurtă plimbare pentru a-mi aerisi gândurile şi a fuma liniştită o ţigară.
Un comentariu:
Daca ar da atentie,tare frumos ar fi.
Trimiteți un comentariu