marți, 2 noiembrie 2010

C’est le commencement de la fin

 Îmi aprind şi ţigara şi meditez 
 La ce? 
 să fie Franţa... 
 Oh,zut! 
 Linişte,de ce?
Simt că ar trebui să vibrezi  
 şi fiecare undă să ajungă până la mine 
 dar nu,stai să mă gândesc 
 NU! 
 palmele tale verzi îmi ating pielea, 
 ai atingerea unei frunze ruginite de timp 
  
 cineva să aducă noaptea înapoi 
 nu,fă asta chiar tu ! 
 aştept.